Intr-una dintre duminicile "caneculare" marca "Vindeanu" a trebuit sa ajung neaparat in Drumul Taberei, unde soarta si foamea a facut ca rabdarea umana sa nu poata fi intinsa pana intr-unul din localurile din centru.

Si-a fost Azzuro! Cu o terasa impresionanta ca marime, facuta din lemn de jur imprejur, cu ghivece de flori agatzate prin colturi si ci ceva copaci care mai fereau privirii bila de foc tinand-o pe umerii lor de plop, Azzuro mi-a dat o impresie asezata. Meniul e chiar larg reprezentat, ai de unde alege, si pentru bugetari, dar si cate ceva mai de fitza, cu rafinamente.
Am ales un orez cu fructe de mare excelent, cu scoicile foarte bine pregatite (midii, nu va ganditi la cine stie ce nebunii, dar foarte gustoase), ceva caracatita, o pizza imensa si la fel de buna, cu blatul crocant exact atat cat trebuie. Servirea n-a dat pe dinafara ca rapiditate, dar macar a fost amabila. S-ar simti nevoia unui supervisor care sa coordoneze ospatarii.